eşarfă

DOI ÎNTRE CERURI

Şapte ceruri am pe umeri,
Sub picioare alte şapte,
Iar la mijloc curcubeul,
O eşarfă dintr-o noapte,
Iar în plete tu mi-ai pus
Un albastru de mai sus,
În schimbul unui sărut
Dintr-o viaţă din trecut.

Şapte ceruri ai pe umeri,
Sub picioare alte sapte,
Iar la mijloc curcubeul,
Prefăcut în mii de şoapte,
Iar în plete eu ţi-am pus
Stropi de Soare de mai sus,
În schimbul unui sărut
Dintr-o viaţă din trecut.

Şapte ceruri de-nălţare,
Alte şapte sub picioare,
Şi cum de ne îmbrăţişăm
Curcubeul strâns legăm
În albastrul de mai sus,
Sub stropii de Soare pus,
Totul de la un sărut
Dintr-o viaţă din trecut.

Trecând pasul Decembre

Decembre, anii stau la pândă!
Decor puţin sau tipic hibernal,
Se mai coboar-o zi din calendar
Ca o eşarfă albă fluturândă.

Decembre, anii stau la pândă!
Timpul se scurge - mai mult sau mai puţin banal -
Arunc fugar încă-o privire-n urmă
Ca o eşarfă albă fluturândă.

Decembre, anii stau la pândă!
Şi ninge-n viaţa mea cu un Nou An,
Mă doare un ieri şi îmi zâmbeşte un mâine
Ca o eşarfă albă fluturândă.

Decembre, anii stau la pândă!
Mi-e greu să-i condensez în fulg;
Prin al zăpezilor albastru fug
Ca o eşarfă albă fluturândă.

28.11.1997

The content belongs to their respective owners, the rest of the site is Copyright © 2008 - 2009 belletristisch.com

Syndicate content