suflet
Zăpezi din foc de astru
Luna plină se revarsă peste gândurile noastre,
Pare că le duce-n sănii prin zăpezile albastre,
Undeva, unde nici timpul vreodată să fi ajuns,
Doar un demiurg de astre, din vreun cer de nepătruns.
Face-s-ar o cale lină, iar în hamuri puie stele,
Să le mâie cu iuţeală Feţi-Frumoşi făcuţi de Iele,
Iar când zorii cheamă ziua să se toarcă pe la geamuri,
Vie săniile, acas' - cu cai albi şi meşteri-fauri.
Iar din meşteşug măiastru iasă iarna-ncununată
De zăpezi din foc de astru, cu mantia argintată,
Să ne mângâie obrajii cu flori albe şi pufoase,
Sufletele să tresară, pline de-amintiri frumoase!
Lămpaş
Sufletul este o scânteie de foc stelar.
Când flacăra este mare, poţi să-ţi vezi sufletul într-o lumină roz-aurie a cărei menire este nu să ardă, ci doar să lumineze. Această lumină roz-aurie este lampa sufletului.
Rostul ei este să-ţi lumineze calea.
Este calea ermitului, nu în sensul solitudinii, ci al desăvârşirii caratelor scânteii.
CEAI DE ASTRU
Luna plină-i o tipsie pe care-ţi aşez în dar
Mărţişorul meu de suflet prins de un mărgăritar,
Poleit cu praf de stele şi-adus cu Carul Mare
Tras de inorogi din basme,de la mare depărtare.
Mâni în zori de zi te scoală şi ia darul din fereastră,
Prinde-l la o butonieră, floarea aşeaz-o-ntr-o glastră,
Iar din ceaşca cât căuşul bea un ceai de lună nouă
Aşteptându-mă pe mine s-aduc ceainicul cu rouă.
Şi-am să vin în faptul zilei cu un fir de iasomie,
Ca să-mi spui că îţi sunt dragă viaţa-ntregă numai ţie,
Şi-om pune la foc de suflet ceainicul cu rouă, albastru,
Şi-om bea ceaiul cel mai tare, din scânteia unui astru.
Flori de gând din inimi-cuvinte
Forme de gând rostuite în stihuri
Se rostogolesc în eter tremurând
Atingând sufletul se arată cuvânt.
Cuvinte turnate în formă de inimă
Se aşează ca fulgii pe umărul stâng
Unde stă tupilat un înger pe-un gând.
Zic: Stai, Îngere, drept în lumină,
Calcă cuvintele şi prefă-le-n culori
Răspândind splendoarea lumii-n flori.
ZODIA SIBERIANĂ
A Samsarei Roată-mi pare c-a oprit timpul în loc,
Paşii par opriţi la poarta clipelor fără soroc,
Soarele prin Rac coboară în adânc de codru des,
Luna Neagra-mi înfioară clipa-n care te-am ales.
Sufletul se odihneşte pe răgazul dintre clipe,
Timpul ghemuit în zdrenţe a rămas fără aripe,
Şi cum trec încet pe drum,ca şi cum ar fi un joc,
A Samsarei Roată-mi pare c-a oprit timpul în loc.
Înapoi zăresc sub cedrii sunători de altădată
Paşii unei căprioare ce s-a prefăcut în fată,
Înainte nu-i potecă, ba-mi pare că nu e loc,
Paşii par opriţi la poarta clipelor fără soroc.
Printre cedrii boreali sprintenă coboară-o rază,
Despincând lumina-n şapte, mângâind-o cu emfază,
Lăsând ochii mari şi negri să-ntrevadă cu-nţeles
Soarele! Prin Rac coboară în adânc de codru des.
Şi cum paşii mă tot poartă pe cărarea spre izvor-
Unde codrul se-ndeseşte- mă gândesc că n-am ulcior
Şi că bine-i dacă n-am, din fire de tort să-l ţes,
Lilith să nu-mi înfioare clipa-n care te-am ales.
Luna Neagra-mi înfioară clipa-n care te-am ales,
Soarele prin Rac coboară în adânc de codru des,
Paşii par opriţi la poarta clipelor fără soroc,
A Samsarei Roată-mi pare c-a oprit timpul în loc.
SCHIMBAREA LA FAŢĂ
Doruri...
Am vrut să mă preschimb în stea,
Voind doar ca să fii a mea,
Am vrut să mă preschimb în floare,
Să mă respiri ca pe un soare,
Am vrut să mă preschimb în dar,
Să mă păstrezi mărgăritar,
Am vrut să mă preschimb lumină,
Să-ţi fiu deplin, inimă plină,
Am vrut să mă preschimb destin,
Să fiu în tine suflet plin,
Am vrut să mă preschimb vioară,
Să-ţi cânt din ziuă înspre seară,
Şi am ajuns să nu fiu fiinţă,
Să fiu alcătuit dorinţă,
Şoptind într-una în ecou:
Al tău, al tău, al tău, al tău...
Acuarele
Amestec Verde şi-i pun Soare
Pe cer cu nori pufoşi de mai,
Le pun a sufletului ramă
Şi-aştept de undeva s-apari.
Amestec Verde şi-i pun Lună
Pe cer cu ochi lucind de stele,
Le pun a sufletului ramă
Şi-mi caut drumul printre ele.
Amestec Verde şi-i dau formă
Pe cer drapat în juru-mi ca o togă,
Le pun a sufletului ramă
Şi legiuiesc că niciodată nu se-abrogă.
1997
Versurile lui Fildo pentru Cercul Prieteniei
"Sa ai curajul sa spui DA,
Sa ai curajul sa spui NU,
Si-n fiecare clipa grea,
Sa fii mereu acelasi tu.
Sa stii sa crezi cand altii te inseala,
Sa te ridici cand altii te doboara,
Sa poti pastra ce altii vor s-arunce,
Sa stii sa razi cand sufletul iti plange,
Si cald tu sa ramii chiar
Daca afara ninge."
fildo
26 octombrie 2008
The content belongs to their respective owners, the rest of the site is Copyright © 2008 - 2009 belletristisch.com
